• Home
  • Articole
  • Luminita, absolventa de ASE, care a preferat „biroul” dulce

Luminita, absolventa de ASE, care a preferat „biroul” dulce

„Viata de cofetar este total diferita de cea de corporatist”

Sunt cunoscuti mai degraba prin creatiile lor. Scena lor este laboratorul, iar prajiturile pe care le creeaza sunt vedetele. Ei, cofetarii, sunt de obicei „undercover”. Munca lor este completata de ospatari, vanzatori, organizatori de evenimente si multi altii. Pentru ca da, in spatele vitrinelor cu prajituri apetisante, sta o intreaga echipa. Fie ca sunt implicati direct sau nu in crearea dulciurilor, fiecare dintre ei are un rol esential si este la fel de important in Zexe Braserie. Prin proiectul „Meet the Team”, ne propunem sa va facem cunostinta cu toti.

Ca absolvent de Marketing, v-ati astepta Luminita sa fie cea care are grija de imaginea prajiturilor noastre, sa le faca strategia de marketing, dar nu, ea prefera sa le creeze. Iubeste sa faca jonglerii cu aluatul, ii place senzatia aceea unica pentru un cofetar, cand il „loveste” inspiratia si el se lasa purtat. Luminita este in familia Zexe Braserie, de aproape un an. In laborator se bazeaza pe ingrediente de calitate si pe zahar drept condiment, doar atat cat sa puna ingredientele in valore. Si-ar dori ca tot mai multi romani sa pretuiasca exact acest lucru, nu doar ideea de a manca intr-un loc la moda. Simte ca in echipa Zexe Braserie are sansa sa contribuie la schimbarea de mentalitati, nu doar sa creeze deserturi extraordinare.

Cand ti-ai descoperit vocatia pentru cofetarie? De ce nu ai ales, de exemplu, sa devii bucatar?

Acasa mi-am descoperit aceasta pasiune. A inceput sa-mi placa „sa cofetaresc” de aproape 10 ani. Eu, de fapt, am terminat Facultatea de Marketing, la ASE. In timpul facultatii am lucrat ca secretara la un cabinet de avocatura. Intre timp, am primit o oferta si de la o companie multinationala, Unicredit, pe care am onorat-o doar pentru cateva luni, pentru ca mai apoi sa realizez, in timpul unei sedinte, ca-mi doresc foarte mult sa merg la un curs unde sa invat despre cofetarie. Zis si facut. Insa, dupa ce am terminat scoala de cofetarie, mi-am dat seama ca din punct de vedere fizic este foarte greu pentru mine sa practic aceasta meserie, avand probleme cu genunchiul stang si cu coloana, asa ca am renuntat si m-am angajat, din nou, la munca de birou, si anume la Bursa. Acolo am rezistat nu mai mult de o luna de zile, intelegand odata pentru totdeauna ca nu-mi mai doresc niciodata, dar niciodata munca de birou. Asadar, de doi ani, lucrez in cofetarie. Si asta imi intareste inca odata convingerea ca atunci cand ceva iti este menit, nu exista obstacole de niciun fel 🙂

Luminița Iancu (3)

Ziceai ca te-ai inscris la un curs. Unde ai studiat cofetaria, cine te-a initiat in tainele ei?

Am urmat cursurile Horeca School, iar de acolo am fost repartizata la Zexe si asa am ajuns sa lucrez cu Ana Consulea. Dupa ce s-a terminat perioada de practica, am plecat. Am lucrat aproape o luna, la un bistro de pe Bulevardul Primaverii, Fior di Latte, dupa care le-am trimis un email foarte convingator celor de la Grace Couture Cakes, unde am lucrat pana in octombrie, anul trecut. Desi a fost o munca foarte obositoare acolo, ulterior, am realizat ca am invatat foarte multe, atat despre mine, ca persoana, cat si despre cofetarie. Iar in perioada in care am lucrat acolo, mi-am dat seama ca, totusi, nu ma indrept spre ceea ce-mi doream eu, ca produse si ca stil de lucru. Asa am ajuns la o discutie cu Ana cu privire la revenirea mea la Zexe Cofeturi. Iar rezultatul discutiei este ca dupa noua luni, inca sunt aici.

Ziceai ca ai cunoscut-o pe Ana Consulea in momentul in care ai fost repartizata la practica. Ti-ai dorit tu in mod special sa lucrezi cu ea sau asa a fost sa fie?

Dupa cum povesteam, pe Ana am cunoscut-o acum doi ani, cand am inceput cursul de cofetarie. Coordonatoarea mea dorea, la momentul respectiv, sa ma repartizeze ori la Ana Consulea, ori la Ana Pan, iar eu, refuzand al doilea loc, pentru ca nu-mi doream in niciun caz sa practic intr-o fabrica, am ajuns Zexe.

Povesteste-ne cum decurge o zi din viata ta de cofetar.

Viata de cofetar este mult diferita fata de stilul de viata pe care mi-l cerea munca de birou. Ma trezesc la 5 si un pic dimineata, imi fac o ceasca de cafea si o felie de paine prajita, iar in 40-45 de minute pornesc spre locul de munca. Iar locul de munca nu inseamna intotdeauna opt ore. Stau aici cat este necesar, pana imi indeplinesc toate sarcinile. Iar seara, cand ajung acasa, nu pot sa ma abtin sa nu mai citesc cate ceva despre cofetarie. Ma uit ore in sir la clipuri si, uite asa, mai descopar, in fiecare zi, cate ceva despre cofetaria moderna.

Care este, in opinia ta, diferenta dintre un Pastry chef si un cofetar de cartier sau un om care face prajituri „dupa ureche”, acasa?

Multi se cred si se „proclama” Pastry Chef. Este atat de usor sa faci asta… Insa in spatele denumirii de Pastry Chef stau mai multe lucruri decat cunostintele despre cofetarie. Un Pastry Chef trebuie sa stie sa isi aleaga bine echipa, sa vada potentialul „ascuns” din fiecare om, sa stie sa isi mobilizeze oamenii, sa vina constant cu creatii noi, sa stie mereu sa aduca un plus in laborator, atat in ceea ce priveste interactiunea dintre oameni, cat si in ceea ce priveste inovatiile in randul produselor.

Ai niste surse de inspiratie (palpabile sau nu) atunci cand creezi deserturi?

In general, cand mai prepar deserturi acasa, nu caut ceva anume, in acel moment, ci imi caut in minte ce am mai vazut, cand anume am vazut. Si asa iau nastere ideile.

Care este cel mai folosit obiect in laboratorul tau?

Cred ca sunt trei obiecte constant folosite, si anume un castron, un tel si un mixer. Nu ai nevoie de foarte multa tehnologie ca sa faci deserturi spectaculoase, ci mai mult de maiestrie si o minte inovatoare.

Luminița Iancu (1)

Care este filozofia ta in ceea ce priveste cofetaria? (minimalist/cu zahar mai mult/fara zahar/ingrediente de calitate etc.)

Sincer, constat acum, ca a trebuit sa lucrez cu cele mai bune ingrediente, aici la Zexe Braserie, ca sa realizez ce impact co-lo-sal au asupra produsului final. Inainte de aceasta etapa, preferam sa mananc doua ciocolate mai putin bune decat una mai buna, dar mai scumpa… Acesta este adevarul, „gandirea de roman”… Asadar, ingredient de top si nu exagerat de dulce.

Cum crezi ca au evoluat gusturile romanilor in materie de dulciuri?

Cred ca romanii mai au, totusi, pana sa ajunga la un anumit nivel de cizelare a gusturilor. Totusi, am simtit ca multi au atins acest nivel si m-as bucura ca motivul sa fie faptul ca si-au dat seama de importanta unui produs de buna calitate, nu doar pentru ca „asa este la moda”. Este la moda sa mananci intr-un anumit local, este la moda sa te fotografiezi si sa arati lumii ce mananci, este la moda sa arati lumii unde mergi si cat cheltui.

Daca ai avea la dispozitie 10 euro ca sa cumperi ingrediente pentru o prajitura, ce ai cumpara?

Chiar am avut acum doua saptamani la dispozitie 50 lei sa-mi cumpar ingrediente si am luat visine, oua, faina, zahar, gelatina, frisca si ciocolata. Cofetaria viitorului este usoara, este despre ingrediente simple, dar de calitate.

Luminița Iancu (4)

Care este destinatia ta culinara/gastronomica de vis?

Nu stiu daca a devenit un cliseu, insa tot cred ca in Franta viseaza orice cofetar sa mearga, iar pe locul doi ar fi Belgia si Spania.

Care este prajitura ta preferata de la Zexe Braserie?

De la Zexe Braserie o iubesc pe Carmen Sylva, asta si pentru ca in general imi plac la nebunie prajiturile care contin cafea, extract de cafea sau orice derivat al acesteia.

Mai mananci prajituri, pentru propriul rasfat? J

Bineinteles ca mananc prajituri pentru propriul confort. Mananc ceea ce fac, rar cumpar :).

Ce preferi intre vanilie si ciocolata?

Este o intrebare grea pentru mine, pentru ca raspunsul depinde foarte mult de moment. Am perioade cand sunt obosita si mai stresata, iar atunci mananc foarte multa ciocolata, dar, de regula, ca aroma, as prefera vanilia, pentru ca este mai suava, mai usoara, mai racoaroasa.

Care este Pastry Chef-ul tau preferat si de ce?

Antonio Bachour!!! Este imposibil sa nu-ti dai seama de splendoarea creatiilor lui. Sincer, pe Antonio nu l-am descoperit de atat de mult timp ca pe Christophe Adam si pe Michalak, insa are niste deserturi splendide si diferite ca stil unul de altul. Iar de curand l-am descoperit pe Martin Diez, care ma uimieste cu fiecare poza sau clip in care isi arata maestria in arta ciocolatei.

Care sunt hobby-urile tale, dincolo de desertologie?

Indiferent de buget, am mereu pofta de mici escapade in tara. Imi place sa cunosc si sa vad locuri pe care nu le-am vazut niciodata, poate nici macar in poze.

 

 

Cristina Lica

Add Your Comment