Întâlnire cu toamna la o cupă de înghețată
Este deja limpede că în ultimii ani apetitul publicului român pentru înghețată a crescut. Mai mult decât statisticile oficiale rare, o spun zecile de noi gelaterii apărute în toate orașele țării, o spun congelatoarele tot mai mari și bine aprovizionate din supermarketuri, o spun analizele furnizorilor de materie primă și, nu în ultimul rând, o spun cozile care se formează în fața magazinelor de înghețată. Aceiași indicatori ne furnizează, însă, și o altă informație foarte importantă pentru jucătorii din piață: consumul de produse pe bază de înghețată este unul sezonier, bazat pe impuls. Care sunt motivele pentru care țări cu temperaturi medii mult mai scăzute decât cele din România au un consum de până la 6 ori mai mare de înghețată, distribuit uniform pe tot parcursul anului?
Prin 2010 am urmărit la TVR un interviu cu patronul unuia dintre cele mai mari companii producătoare de înghețată din țară, care la întrebarea jurnalistului „Se vinde înghețată iarna?” a răspuns atât de tranșant NU, încât m-a făcut să cred că este un comportament firesc al consumatorului de pretutindeni. Asta până în momentul în care m-am îndrăgostit iremediabil de acest produs extraordinar și am decis să construiesc, la rândul meu, un business în jurul lui. Am aflat, în timpul documentării, că sezonalitatea nu este implicită și că ține de noi, cofetari și antreprenori, să schimbăm această mentalitate.
Țările cu cel mai mare consum de înghețată din Europa sunt țările nordice, unde sezonul estival este atât de scurt încât ar fi fost aberant ca acestea să se lase pe mâna vremii atunci când vine vorba de comercializarea unui produs atât de delicios. Norvegia era în 2019, conform Association des Entreprises de Glaces din Franța, țara cu cel mai mare consum de înghețată per locuitor 10,8 l, urmată îndeaproape de Suedia cu 10,4 l/locuitor. La nivel mondial, Noua Zeelandă este campioana cu 23 de litri/locuitor, urmată de Statele Unite cu 20 de litri/locuitor unde, surpriză!, statul cu cel mai mare consum este Alaska. O altă statistică ne arată că 83% din consum este efectuat în casă și doar 17% afară sau în spații dedicate. Pe canapea sunt întotdeauna 20 de grade, așa că modul în care consumăm înghețata ține, mai degrabă, de obicei decât de temperatură. Vestea bună este că obiceiurile pot fi schimbate sau create.
Un alt factor care influențează consumul este modul în care noi, producătorii, lansăm colecțiile pe piață și comunicăm cu clienții noștri. Țările europene latine, unde se observă o sezonalitate accentuată, își lansează noile arome în aprilie-mai cu accent pe comunicare în lunile de vară, pe când în țările nordice campaniile de publicitate țin tot anul, iar noutățile sunt lansate încă din ianuarie.
Statistici ca statistici, dar ce este de făcut? Iată câteva lucruri pe care eu și echipa mea le facem la Zexe Braserie și Zelato pentru a ne încuraja clienții să consume constant înghețată:
- Schimbăm aromele în funcție de anotimp – sezonalitatea poate fi un lucru pozitiv dacă vorbim despre materie primă.
- Creăm produse complementare, care să suplinească scăderea vânzării pe timpul iernii – la Zelato avem panetul (o brioșă caldă și crocantă la exterior și cremoasă și rece în interior), colecția de biscuiți și brownie-uri.
- Comunicăm în mod constant cu publicul nostru, indiferent de sezon.
România este încă la început de drum în domeniul gelateriei – doar 3 litri/locuitor, lucru care nu mă poate decât bucura. Avem treabă! Ne vedem la o cupă de înghețată toamna!
Acest articol este un editorial semnat de Ana Consulea, care a apărut inițial în revista Zile și Nopți.
Dacă vreți să vă aventurați în prepararea înghețatei acasă, găsiți și aici câteva rețete.
